Subiectul posibilității de privatizare a universităților de stat la nivelul Uniunii Europene și, implicit, la nivelul României a fost pe prima pagină a multor publicații, în ultima perioadă, fără a se merge însă în profunzimea unei asemenea strategii. Astfel, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a ales să conteste această idee.

„Trebuie menționat că acest concept își are rădăcinile în sistemul transatlantic, unde educația este privită ca un serviciu, iar toate serviciile trebuie privatizate. Cu toate acestea, nici în Statele Unite ale Americii universitățile nu sunt complet privatizate. Administrația alocă sume considerabile educației, iar cei interesați pot urma cursurile unei universități publice din statul de proveniență fără a plăti taxe de școlarizare, aceasta aplicându-se doar dacă se studiază în afara statului de reședință”, spune Pirtea.

Totodată, acesta a mai precizat că riscul și substratul „privatizării educației” constă în „francizarea” acesteia. Pe scurt, precum în sistemul economic, furnizorii de educație principali, de pe plan mondial, vor prelua o parte din instituțiile de învățământ superior din țară, folosind aceeași resursă umană cu costuri reduse, aceeași infrastructură, instituind, însă, taxe mult mai ridicate, la nivelul renumelui. Astfel, supraprețul plătit va fi pentru „brand” și nu pentru diferențe majore în procesul de educație.

„Să nu ne mirăm, într-un asemenea context, că Universități precum Stanford, Oxford, Yale sau chiar și mai aproape de noi…din Viena sau Amsterdam ar putea prelua o bună parte a pieței educaționale universitare românești, măsură care nu ar schimba decât destinația taxelor studenților, mult mai mari, pentru aceeași educație de acum, dar realizată la costuri acceptabile”, explică rectorul.

Marilen Pirtea mai este de părerea că creșterea calității în învățământul superior românesc se poate realiza și altfel decât prin privatizare. Mai exact, prin schimbarea modalității de finanțare a universităților. În prezent, 90 % din bugetul alocat de la nivel central către instituțiile de învățământ superior se distribuie în mod cantitativ și doar 10 % în baza performanțelor. Astfel,  într-un asemenea context, universitățile cu rezultate deosebite ar putea să se dezvolte și mai mult, iar cele slabe să își înceteze activitatea, situație în care toți ar ieși câștigători. Tinerii ar avea la dispoziție o educație de calitate, iar riscul diplomelor „fără acoperire” pe piața muncii ar fi considerabil redus.

„O estimare ar fi că aproximativ 20 – 25 de universități de stat din România și-ar închide porțile, întrucât, în momentul de față, sunt doar consumatoare de fonduri, fără a produce valoare adăugată comunității”, explică rectorul UVT.

În final, acesta a afirmat că o asemenea măsură ar conduce la schimbări pozitive de un impact major în rândul mediului universitar, al ofertei, al motivării celor care performează și ar crea noi perspective pentru tinerii noștri. În final, întreaga comunitate ar fi câștigată, educația fiind baza oricărui proces socio-economic.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.