De astăzi, 23 februarie, am intrat in sfântul Post al Paștelui, iar timp de 7 săptămâni trebuie să ne curățim, fiecare după puterile sale, atât la nivel fizic, cât și la nivelul minții.

Am observat de-a lungul timpului că se respectă, din ce în ce mai puțin, postul și ceea ce semnifică acesta cu adevărat. Ne rezumăm să tratăm postul ca pe o cură de slăbire sau un regim oarecare fără să mai ținem cont de aspectul mistic al acestuia. Tot mai des am auzit explicații de genul “ nu e păcat ceea ce bagi în gură ci e păcat ceea ce scoți din gură”, da foarte adevărat dar, afirmația este scoasă din context, altfel care ar mai rostul postului? A gândi altfel înseamnă a înjosi postul cu care a postit Iisus Hristos și ar fi o ocară.

Părintele Arsenie sfătuia spre post deoarece însuși Isus a postit 40 de zile, iar El este modelul de viață pentru creștini.

Dar noi trebuie sa postim si pentru infranarea trupului, pentru sustinerea mintii spre Dumnezeu si pentru apropie­rea de Duhul Sfant, Care ne sfinteste si ne descopera calea spre mantuire”, ne spune părintele Arsenie Boca.

Cine sunt cei care nu pot ține postul

“Să vedeţi cu de-amănuntul cine nu poate posti. Cei ce n-au vrut să postească niciodată, cei ce au umblat prin locuri necurate, cei ce vorbesc desfrânări şi alte păcate şi nu se desfac de ele. Cei ce nu iartă pe aproapele. Cei ce suferă muncile de la duhurile rele şi toţi cei ce suferă de duhul mut şi surd.

Dar şi bolnavii sau neputincioşii.”

De ce nu pot posti aceştia? 

“Iată de ce: pentru că iubesc mai mult păcatul şi sfatul diavolului, pentru că n-au învăţat iertarea, pentru că nu se spovedesc curat cu anii sau cu zecile de ani, şi ajung în vorba unei hule rele stricate şi nu mai aud cuvântul lui Dumnezeu, decât numai stomacul care li s-a făcut Dumnezeu. Apoi, o altă mare pricină, din care oamenii nu pot posti, este din aceea că postul este încă şi un dar al omului către Dumnezeu şi un dar al lui Dumnezeu către om. Şi este scris: când aduci darul tău, mai întâi te împacă cu vrăjmaşul tău sau cu fratele tău, şi apoi vino şi adu darul tău. Căci dacă tu nu ierţi, nici Dumnezeu nu te iartă pe tine şi nici darul tău nu se primeşte, şi fără să-ţi ajute Dumnezeu nu poţi face nimic. Aşadar, cine nu poate ierta nu poate nici posti. Ţineţi minte!”

Cum să postim?

“ Iată şi măsura pe care au văzut-o toţi Sfinţii Părinţi. Lepădarea de carne, grăsimi şi înfrânarea de la săturare. Şi e drept că una este foamea şi alta este pofta: una-i trebuinţă şi alta e patimă, şi patima trebuie ucisă. (…) Vremea postului trebuie să fie şi înfrânare trupească pentru soţi.”

“Nu e de ajuns să nu mănânci carne Iată ce ne învaţă Iisus: mai întâi Însuşi a postit. Nu i-a trebuit, dar va zice cândva: „Pildă de viaţă v-am dat vouă!” Deci nouă ne trebuie post, pentru înfrânarea patimilor, pentru subţierea minţii, pentru sporirea în noi a Duhului Sfânt, care ne descoperă căile mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viaţa aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, în care trebuie să ne desprindem de aici. Dar să nu ţinem postul într-un înţeles îngust. Căci sunt unii care cred că a nu mânca carne, şi cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca să se cheme că ai postit. Nu mănânci carne de porc, dar carne de om mănânci: clevetind, muşcând cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul.”

Sursa : „Cuvinte vii” şi  „Lupta duhovnicească cu lumea, trupul şi diavolul”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.